8 despre mine
Am primit o leapşă de la Manu. E tare curios şi vrea să afle 8 lucruri despre mine. Şi ca să-i fac pe plac, o să-i răspund.
1. Nu ascult manele. Una, două, dar nu mai mult. Să nu mai zic de ălea cu bani şi duşmani, care sunt oribile. Îmi place muzica dance, house, pop ş.a. De multe ori ascult Radio21 (online).
2. Îmi place bloggingul. Foarte mult. La început nu mă omoram aşa de mult, dar de ceva vreme a început să-mi placă la nebunie.
3. Plimbările cu bicicleta. Le ador. Cea mai lungă drumeţie realizată a fost de 81.2 kilometri, dus-întors, urcând până la altitudinea de ~1000 m. Destul de obositoare, dar a meritat. Mai ales peisajul care a fost superb.
4. Ador pizza. În special cea Quatro stagioni. Sau 4 anotimpuri, în limba română. Pe lângă faptul că e delicioasă, arată şi bine.
5. Nu-mi place că unii bloggeri uită de unde au plecat. Dacă tu, blogger începător, îi rogi ceva, sunt şanse slabe să-ţi răspundă. Şi Arhi m-a dezamăgit într-o zi, când i-am spus că pusese link greşit pe un banner care ar fi trebuit să ducă pe alt site. A reparat, a pus link bun, dar nu a putut să zică măcar un mulţumesc.
6. Posed un computer low-end( 256 MB RAM, 128 video, procesor 1.6 GHz) care mă împiedică de multe ori să lucrez în Photoshop CS2, să rulez unele jocuri, programe etc. Îmi doresc unul nou, dar mai am de aşteptat, că banii nu cad din cer.
7. Nu cred în iubire la 14 ani. Şi nici prietenă nu vreau să mai am prea curând. Pentru că am văzut eu ce şi cum. Azi îţi zice că te iubeşte ş.a., mâine se despart şi începe să povestească tuturor detalii ce nu ar trebui spuse.
8. Îi urăsc pe copiii care se cred bloggeri. Exemple: Giurcă, Mădălin, Panteras, Ndrey ş.a.
Leapşă se duce la Dany şi Dheo.
Concurs PC News
După ce am văzut la Dany articolul despre concursul PC News, m-am hotărât să mă înscriu şi eu.
Pentru moment trebuie să pun link către pagina de concurs.
Acum aştept celelate detalii pe e-mail.
10 000 de dolari… Nu pot spune decât “wow!”.
Dacie, BMW, Golf…
Sau cele mai cunoscute mărci de maşini în rândul puştanilor. Exceptând Dacia, marcă naţională, 70% din celelalte sunt aduse din Germania sau Italia. De ce? Pentru că acolo sunt mai ieftine ca în România şi mai rămân şi bani pentru tuning.
În cazul Volkswagen, cel mai “pă sistem” e Golf V. Dar unii nu îşi permit, aşa că îşi cumpără varianta 3 sau 4 a Golfului. De restul banilor cumpără un eleron, nişte stickere şi alte lucruri necesare pentru tunarea maşinii lor. Să nu uităm de scosul tobelor ca maşina să facă un zgomot îngrozitor când plecăm de la semafor. Că de’, trebuie să ne admire fetele.
La BMW avem prezente multe modele 318 sau 320. Şi ăstea sunt ieftine şi rămân bani pentru tuning. Aceeaşi poveste ca la Golf. Dar până la urmă, BMW-u e BMW.
Am ajuns la Dacie. Maşina românească, a poporului. Deseori are un preţ destul de mare. Dar “jmekerii” sunt fraieriţi şi astfel ajung să dea şi 50 de milioane pe o Dacie Nova, obosită şi plină de rugină. Aici avem cunoscute modelele: Berlină, Nova şi Logan. Cea mai nouă, Loganul, este o maşină pe care mulţi nu şi-o permit. Dar cei care şi-o permit o tunează destul de frumos. În partea opusă stau cei care îşi bat joc de maşină şi de banii daţi pe ea.
Nova tunată se întâlneşte în puţine cazuri. Dar şoferilor acestui model le place să plece brusc de pe loc. Nu-l doare pe el că omul a plătit pentru a realiza o mini-parcare în faţa casei.
Berlina tunată. Astea sunt cu zecile. Dar cum să te dai mare cu o Dacie pe care ai lipit 5 stickere de 2 lei. 2 lei şi la propriu şi la figurat.
Trăim în România….
Pentru voi ăştia maniaci ai vitezei avem şi un videoclip care poate vă pune pe gânduri. (via Boby)
Votează articolul pe Blogoree!
Publicitatea in mediul online in Romania (mixed up post)
Publicitatea in mediul online a inceput sa capete contur. Internetul a cunoscut o dezvoltare rapida, in Romania, in ultimii 10 ani, cresterea numarului de utilizatori, de la an la an, fiind de peste 20%.
Am observat ca tot mai multe firme incep sa-si creeze propriile pagini de internet, sa investeasca tot mai multi bani in mediul online. Incet incet au inceput sa renunte la reclamele din offline de tipul: presa scrisa, televiziune, bannere publicitare, afisaje electronice, dand atentie internetului.
Dupa parerea mea personala, reclamele din offline incep sa scada deoarece tot mai multe persoane folosesc internetul si au inceput sa inteleaga acest mediu, considerat SF pana mai acum cativa ani.
E mai simplu sa dai un click si sa aflii informatiile necesare decat sa stai sa urmaresti 30-60 de secunde un spot publicitar la televizor. E mai usor sa accesezi un site si sa afli informatiile dorite, decat sa stai sa cauti in presa, publicatii sau reviste. Firmele au inceput sa prefere reclama in online deoarce, avand propriile siteuri, le ofera sansa utilizatorilor sa afle mai multe informatii despre produsele si serviciile oferite.
Informatia circula mult mai rapid in mediul online si astfel firmele pot avea un profit mult mai mare din reclamele online, decat din cele offline, pentru ca numarul de persoane care pot accesa o reclama online este mult mai mare fata de cele care citesc, sau vad o reclama in offline.
Cateva avantaje ale reclamelor din online:
- - segmentele de piata se pot defini mai clar rezultand o targetare mult mai acurata a clientiilor
- stergerea diferentelor de timp si spatiu
- se poate face o targetare dupa varsta mult mai avantajoasa si reclamele pot fi puse pe acele siteuri cu targetarea dorita.
In urmatorii ani, cred ca vom avea o surpriza destul de mare. Reclamele din mediul offline vor scade ca numar, sau chiar vor disparea. Deja tot mai multe publicatii din mediul offline trec pe online pentru a nu pierde contactul cu publicul si pentru a prelua reclamele din offline si a le trece in online.
-by Sorin-
Este greu sa iti reuseasca orice combinatie. S-a dat liber la mixuri pe www.mixes.ro
Un nou cititor
Începând cu ziua de ieri, preoteasa.info s-a ales cu un nou cititor. Cine să fie? Un blogger mare, un blogger mic ş.a. ? Nu! Noul cititor este….mama!
Acum 2-3 zile i-am explicat ce şi cum e cu blogurile. Ştia că am şi eu blog, dar nu-l răsfoiseră niciodată. I-am spus că poate fi accesat la adresa preoteasa.info şi că poate fi vizitat din orice colţ al lumii, condiţia fiind să existe internet.
Ieri cât am fost eu plecat, mama mi-a vizitat blogul. A durat puţin până l-a găsit, folosindu-se de 3 căutări Google. Primele 2 au fost nereuşite, dar a 3-a a fost cu noroc. Ştia că se poate comenta un anumit articol, dar nu reuşea să vizualizeze comentariile. A reuşit însă să treacă şi peste acest pas. A citit multe articole, precum: “Despre sex”, “La mulţi ani!”, “Tehnologia, scumpirile, ieftinirile” ş.a., precum şi comentariile acestora. Acum e încântată de stilul meu de scris, de exprimare etc. Îi place că nu scriu cum a observat la verişoarele mele ( hai k m duc l masa).
Eu unul sunt fericit că a trecut pe blogul meu şi cine ştie, data viitoare poate şi comentează.
Tehnologia, scumpirile, ieftinirile
În ianuarie 2007 îmi doream foarte mult o imprimantă. Şi pentru că şi părinţii aveau nevoie, s-au hotărât să-mi cumpere. Aşa m-am ales cu un multifuncţional Brother DCP 115-C. 240 lei.Mergea perfect. Se mişca mai repede decât un HP, atât la imprimare, cât şi la copiere. Mi-a fost frică să o instalez singur, aşa că am chemat pe cineva. A fost un moment în care s-a încurcat, dar tot eu l-am ajutat. M-a costat 20 de lei instalarea.
Peste 1 lună problemele au început să înceapă. Printarea documentelor din Microsoft Word nu se realiza din prima hârtie. Se printa doar o mică parte, iar apoi trăgea o foaie nouă pe care se printa documentul complet. Şi uite aşa umpleam coşul cu foi “stricate”. Am reuşit până la urmă să rezolv această problemă după o reinstalare a driverelor. Am făcut-o singur, fără să mai cheltui 20 lei.
Dar apoi s-au terminat cartuşele. 4 la număr. Am zis că nu-i nimic, le reîncărcăm. Aici a apărut marea problemă. Cartuşele nu erau reîncarcabile. Am fost nevoit să cumpăr altele noi. Cele color au costat 30 lei fiecare, iar cel negru -35 lei, pentru că am luat unul compatibil, cel original fiind 60 de lei. Total: 125 lei. Jumătate din preţul imprimantei. Destul de scump. Asta s-a întâmplat prin martie 2007.
Peste 4 luni tuşul s-a terminat din nou. Preţurile deja începuseră să crească. Cele color au costat 105 lei, iar cel negru (tot compatibil) 40 lei. Total: 145 lei. Mai mult de 50% din preţul imprimantei. Asta în iulie 2007.
În ianuarie 2008 am fost nevoit să cumpăr cartuşe din nou. Total: 156 lei. 65% din preţul imprimantei. Şi cum tacâmul nu era complet, cel negru, nefiind original, a început să curgă.
Aşa că în mai am hotărât să cumpărăm unul original. A costat 65 de lei. Cele color au costat împreună 110 lei. Total: 175 lei. Deja începusă fie prea mult.
În luna august 2008. Urma să fie pentru ultima dată. Cel negru a costat 80 de lei, iar cele color 180 lei. Total: 260 lei. ~110% din preţul imprimantei din Ianuarie 2007. A fost prea mult. După ce se vor termina voi cumpăra altă imprimantă.
Cartuşele s-au scumpit, dar imprimanta s-a ieftinit. Dacă acum un an jumătate era 240 de lei, acum am găsit la 180 lei acelaşi model.
La fel şi computerul. A costat 23 milioane in decembrie 2006. Monitor LCD, 256 MB RAM, 128 Video, Procesor 1.6 GHz. Pe atunci era foarte bun. Nu exista Crysis, Photoshop CS3, Fifa 2008 etc. Acum a devenit insuportabil. Pentru a lucra în Photoshop CS2 trebuie închis şi Firefox şi Messenger. Şi pe unitate cred că doar un prost ar da 5 milioane. Acum cu 20 de milioane îmi iau un computer foarte bun.Dar după 2 ani de la cumpărare vor apărea din nou jocuri, softwuri ş.a. care vor avea nevoie de cerinţe minime pe care computerul meu nu le va îndeplinii. Şi o vom lua din nou de la capăt…
Toate astea se pot întâmpla în cazurile multor produse IT&C.
Sfat: Nu cumpăraţi computere în rate, pentru că nu se merită.
Cameră foto
Personal îmi place fotografia, dar camera de 1.3 megapixeli a telefonului nu îmi permite să fac poze de calitate bună. Aşa că intenţionez să achiziţionez o cameră foto digitală.
Vreau ceva potrivit pentru un începător, care nu are mare experienţă în domeniu. Nu vreau să dau bani mulţi pe ea, un preţ maxim fiind 400 de lei. Condiţiile ar fi:
- rezoluţie de minim 6 mpx
- display generos
- suport card
- produsă de o companie cu renume în domeniul camerelor digitale. Adică ceva bun, nu un no-name.
Dany mi-a recomandat Canon A470, o cameră foarte bună pentru mine. 7.1 mpx, 3.4x zoom optic, tehnologie face detection dar şi alte caracteristici interesante. La momentul acesta mi se pare cea mai bună în raportul calitate/preţ.
Dacă aveţi şi alte recomandări, lăsaţi vă rog un comentariu.





